DAN GHELASE: „POLICLINICA COLŢEA – PRADA BANDELOR «IMOBILIARE»“?

O reusita partiala a Grupului Civic Bucuresti – oprirea demolarii Policlinicii Coltea, risca azi sa fie compromisa total… Am oprit cursul inlocuirii vechilor cladiri istorice cu cladiri roz sau de sticla, de o arhitectura regretabila (vezi imaginea cladirii roz din incinta Coltea)… Daca acum cca 1,5 ani, ordinul de distrugere semnat de primarul Negoita – in favoarea speculatorilor imobiliari – n-a fost pus in aplicare, dupa metodele patentate se incearca distrugerea pe alte cai… Informandu-ma la fata locului, policlinica dezafectata (cei in tratament fiind trimisi in Titan si IOR) si nelocuita a devenit ilegal depozit de vechituri si materiale de constructii… Mai mult, mi s-a spus ca acolo au inceput sa inopteze oamenii strazii… >>>>

UN INTERVIU INCENDIAR – SCRIITORUL MIRCEA MICU : “BUCURESTI , ORASUL FARA STATUI ”

Interviu cu scriitorul MIRCEA MICU, preşedintele Fundatiei Internationale “MIHAI EMINESCU”, fost consilier-şef la Inspectoratul pentru Cultură al Municipiului Bucuresti.

Întrebare: Domnule Mircea Micu, aţi fost, vreme de peste 5 ani, consilier-şef la Primăria Bucureştilor, la Cultură, cum ar veni. Intră în competenţa dumneavoastră şi gestionarea monumentelor de for public, mai exact a statuilor?

Răspuns: Într-un fel, da. Deşi nu aveam o responsabilitate directă. Bulibăşeala aşa-numitei DESCENTRALIZĂRI de după decembrie, o iniţiativă pe cît de inutilă, pe atât de imbecilă şi formală, a creat stări de confuzie în toate domeniile. De statuile Bucureştilor se ocupa, practic, Primăria mare şi primăriile de sector. De aprobarea amplasărilor avea grijă o Comisie Naţională pentru Monumente, care, din păcate, a funcţionat şi funcţionează doar pe hârtie. >>>>

CARTI CARE NU TREBUIE UITATE – VLAD PROTOPOPESCU(AUSTRALIA) : STUDIILE LUI IOSIF SCHIOPUL

Vreau sa propun, in contextul creat de Djuvara, reeditarea a trei carti fundamentale, care din pacate au fost “puse la index” de istoriografia oficiala inca de acum 70 de ani, raminind de atunci incoace “sub obroc” total, chiar si cind sint folosite pe furis, fara citarea autorului. Este vorba de lucrarile lui Iosif Schiopul. In ordine acestea sint:
- Iosif Schiopul, Contributii la istoria Transilvaniei in secolele XII si XII. Cluj, Tipografia Nationala, 1932.
- Iosif Schiopul, Diploma Andreaiana din 1224 si alte documente false sau fals interpretate, Cluj, Cartea Romaneasca, 1934.
- Iosif Schiopul, Tarile Romanesti inainte de secolul al XIVlea, Bucuresti, Editura Universul, 1945. >>>>

MARIANA POPA (CANADA):”BISERICI ALBE IN BUCURESTI ”

Am aflat zilele trecute ca orasul Salonic are 450 de biserici si un milion de locuitori. M-am intrebat cate biserici are Bucurestiul – pentru ca biserici par a fi la tot pasul in capitala noastra, unele pe arterele principale de circulatie, altele itindu-se printre blocurile de locuinte, scapate ca prin minune restructurarilor urbane din trecut. Parca nici o data nu am remarcat frumusetea si impozanta lor, ca in primavara aceasta. O initiativa de renovare si improspatare a avut loc si, albe-imaculate, inalte si svelte, aceste edificii de cult ortodox roman se ridica sclipitoare in soare. Desigur, dea lungul timpului au fost adoptate multe stiluri de constructie si de finisaj. Asa zisul “stil nou” din timpul Cantacuzinilor, care se distinge printr-o bogatie de motive florale si animale precum si prin influente occidentale ale desenului de impodobire, este adesea folosit. Prispa se pastreaza la intrarea in biserica si este infrumusetata de balustrade bogat sculptate cat si de coloane rasucite (Biserica Coltei). Ferestrele au primit si ele o decoratie florala care a inlocuit treptat decoratia “gotica moldoveneasca”. Braul orizontal al fatadelor ramane un timp, dar micile picturi de provenienta persana (ajunse prin Imp. Otoman la romani ) vor disparea cu timpul. >>>>

CEZAR ADONIS MIHALACHE: „MANIPULAREA DIN SPATELE DOSARULUI ROŞIA MONTANA“

De la bun început a fost evident că firma Golden Corporation nu va extrage un gram de aur din Munţii Apuseni. Cel puţin, nu prin procesul tehnologic promovat iniţial. Perspectiva integrării României în UE reteza din start orice posibilitate de a demara un proces de exploatare auriferă bazată pe ape cianurice. Şi totuşi, canadienii nu s-au retras. Au făcut „spectacol”, manipulând într-un fel cu adevărat remarcabil şi autorităţile şi ong-urile şi opinia publică. Au creat un adevărat spectacol al evidenţierii ilegalităţii exploatării aurului prin procedeul dorit de ei. Dar au făcut acest lucru cu un scop precis: obţinerea de compensaţii de la statul român în urma inevitabilei stopării a afacerii. Din prima zi a prezenţei lor în România, canadienilor li s-a atras atenţia că nu vor putea exploata zăcământul aurifer de la Roşia Montana. >>>>