Dimitrie Grama: Oamenii “în locul lor”

OAMENII “IN LOCUL LOR”Am citit articolul din “National Geographic”, Urban Downtime si acest fel de lectura ar trebui sa fie obligatorie celor care planifica orasele mari , adica primarilor si arhitectilor urbani. Banuiesc ca si Bucurestiul, care acum se dezvolta in mod haotic, ar avea nevoie de o revizuire urbanistica profunda si serioasa. Eu m-am gindit doar sa comentez articolul mai ales din perspectiva antropologica si nu m-am ambitionat sa fac o analiza profunda a celor expuse de “oamenii de stiinta”, deoarece fiecare taran roman sau brazilian sau indonezian, ar fi putut, poate cu alte cuvinte, sa redea binefacerile spatiilor verzi sau in general al naturii libere asupra omului. Pentru ca nu doar spatiile verzi influenteaza pozitiv psihicul uman, ci si marea, desertul, stepele aride sau tundra siberiana inghetata. Antropologi si filozofi moderni seriosi, observind atit urmele preistorice ale omului din Paleolitic, cit si triburile de pigmei din Africa Centrala si triburile de “indieni” din Matto-Grosso au ajuns la niste concluzii foarte interesante cu privire la “calitatea vietii” omului obisnuit. Ei sustin ca omul “primitiv” din Paleolitic a avut probabil cea mai buna calitate a vietii cunoscuta in toate timpurile. Acest fenomen se explica prin faptul ca acesti oameni au trait (traiesc) in completa armonie cu natura, ei fiind culegatori si vinatori doar intr-un spatiu limitat, “spatiu lor”, de citiva kilometrii patrati. Acest spatiu reprezinta deci singura sursa de supravietuire a tribului, care este in acest fel constient ca nu isi poate mari necontrolabil numarul de indivizi si ca este obligat sa-si cunoasca teritoriul in cele mai marunte detalii si sa “ingrijeasca” cu multa responsabilitate natura inconjuratoare lui, natura care il hraneste. Acesti oameni, traind intr-o adevarata societate egalitara, aveau si binefacerea unei vieti sociale armonioase ca un extra-bonus la ceea ce simbioza cu natura inconjuratoare le putea oferi. Apoi, la un moment, acum vreo 10-15.000 de ani, omul a devenit agricultor, lucru care l-a obligat sa “cucereasca” teren, sa arda paduri, sa are cu plugul, sa cultive, sa recolteze. Recompesa materiala mult mai mare ca o omului “primitiv”, dar si cantitatea de munca mult mai mare. Oricum surplusul de hrana si necesitatea de multe brate de munca a dus la inmultirea populatiei, care in timp este obligata sa desteleneasca alte paminturi, sa migreze spre alte locuri fertile dupa ce au epuizat pamintul intr-o anumita regiune. Taranii traiau mult mai izolati unii fata de altii si intre ei exista, ca si acum de fapt, o rivalitate, o concurenta. Necesitatea de noi cimpuri fertile a dus la conflicte, a dus incet-incet la razboaie din ce in ce mai mari. Deci populatia numerica a Pamintului prospera, dar calitatea vietii sufera. Se pare ca primele orase au fost construite dupa modelul de viata a omului din Paleolitic. Adica un trib care nu mai vrea sa fie agricultor migrator, intemeiaza un loc unde poate sa-si foloseasca cunostiintele si natura inconjuratoare spre a supravietui. Si noi acum avem exact ca si omul primitiv, aceiasi curiozitate si ambitie sa ne cunoastem cit mai bine orasul in care traim, cunoastere care la fel ca omului din Paleolitic ne inzestreaza cu o “suguranta” existentiala. Toate orasele vechi, antice au fost construite se pare dupa un astfel de model, practic si natural, fiecare casa, fiecare curte exploata simbioza cu natura si omul sau copilul jucaus nu avea decit citiva pasi pina la mare, riu, lac sau padure. Dupa “revolutia industriala”, orasele au crescut necontrolabil pentru ca lozinca acelor vremi era “munca si profitul”, lozinci care si acum domina mentalitatea omului, dar se pare ca au inceput sa apara tot mai multi demnitari inteligenti atit in Europa cit si America, care si-au dat seama de pericolul phiho-social pe care il reprezinta un oras mare, sterilizat de natura si indirect de spirit pamintesc. S-a nascut deci speranta ca incet-incet omul modern sa ajunga la concluziile si modul de viata a omului din Paleolitic!

DIMITRIE GRAMA, Danemarca
e-mail: antegrama@uglenet.dk